UBB îl omagiază pe Victor Babeș, la 100 de ani de la moartea savantului care a revoluționat medicina și microbiologia mondială

Personalitatea, descoperirile epocale și contribuția sa la fondarea învățământului medical clujean au fost evocate solemn în cadrul unei ședințe festive a Senatului UBB.

Evocarea a fost prezentată de prof. univ. dr. Horia Banciu (Departamentul de Biologie Moleculară și Biotehnologie), la invitația rectorului UBB, prof. univ. dr. Daniel David, și a președintelui Senatului universitar, prof. univ. dr. Florin Streteanu, punând în lumină legătura profundă dintre cercetătorul de talie mondială și universitatea clujeană.

Care este istoricul legăturii dintre Victor Babeș și Universitatea din Cluj?

Contribuția lui Victor Babeș la consolidarea învățământului superior clujean s-a derulat în două etape majore - una de construcție academică directă și una de patronaj simbolic:

Fondarea învățământului medical românesc (1919–1920)

Misiunea la Cluj: În 1919, la vârsta de 65 de ani, Victor Babeș a lăsat catedra de la București și s-a mutat la Cluj pentru a pune bazele noii universități românești (înființată pe structura vechii universități maghiare)

Fondator de facultate: A devenit primul profesor titular de Anatomie Patologică de la Universitatea din Cluj și a contribuit decisiv la organizarea și deschiderea Facultății de Medicină

Atribuirea numelui universității (10 ianuarie 1948)

Propunerile inițiale: În ședința Senatului din 10 ianuarie 1948, pentru redenumirea fostei Universități „Regele Ferdinand I” au fost avansate numele marilor personalități Emil Racoviță, Victor Babeș, Nicolae Bălcescu, Gheorghe Lazăr și Simion Bărnuțiu

Decizia Senatului: Numele lui Victor Babeș a fost ales drept patron spiritual pentru a consacra profilul științific de excelență al instituției și contribuția sa istorică la sănătatea publică

Repartizarea simbolică: Emil Racoviță a fost asociat cu Institutul de Speologie, iar Nicolae Bălcescu a dat numele Colegiului Academic

Continuitatea moștenirii academice și viziunea UBB

Rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David, a subliniat că anul 2026 marchează nu doar o comemorare, ci și o reînodare a tradiției medicale în cadrul universității mamă, prin funcționarea domeniilor „sănătate” și „medicină” în noua Facultate de Științe Medicale și ale Sănătății din UBB:

„Nu cred că putem onora mai frumos memoria acestui savant al țării și al lumii, decât prin funcționarea din acest an, în cadrul Facultății de Științe Medicale și ale Sănătății din UBB, a domeniilor «sănătate» și «medicină». Ne încadrăm nu doar într-o tradiție academică, ci și în normalitate academică.”
— Prof. univ. dr. Daniel David, Rectorul Universității Babeș-Bolyai

Informații utile și date despre savantul Victor Babeș

Citește și

Din Cluj

Marșul „Împreună pentru siguranța femeilor!” la Cluj-Napoca: Ediția a XII-a are loc sâmbătă, pe 17 octombrie. Peste 30 de femicide înregistrate în 2026

Din Cluj

Începe celebrul Târg de la Negreni („Fechetău”). O săptămână de tradiție, antichități și comerț pe malul Crișului Repede

Din Cluj

Educația nu se repară la croitorie!

Anul nașterii și studii: Născut la Viena (1854), doctorat în medicină obținut la Viena (1878), specializări la Paris și Berlin (alături de Louis Pasteur și Robert Koch)

Inovator în medicină: Cofondator al microbiologiei moderne la nivel internațional, autor al primului tratat de bacteriologie din lume (scris în colaborare cu André Victor Cornil în 1885)

Repere instituționale: Fondator al Catedrei de Anatomie Patologică și al Institutului de Patologie și Bacteriologie din București (1887), vicepreședinte al Academiei Române, personalitate nominalizată la Premiul Nobel

Originea numelui și etimologia patronimicului „Babeș”: De la filonul onomastic banățean la lexiconul medical mondial

Numele de familie Babeș poartă o încărcătură filologică și antroponimică autohtonă, strâns legată de onomastica regională a Banatului istoric (de unde provenea familia savantului, tatăl său fiind patriotul și academicianul Vincențiu Babeș).

Etimologic, patronimicul Babeș este un derivat antroponimic format de la substantivul autohton babă (prezent în fondul vechi al limbilor balcanice), prin adăugarea sufixului hipocoristic și de filiație -eș (frecvent în onomastica românească veche pentru formarea numelor de familie, precum Rabeș, Micleș sau Drăgeș).

Morfologic și științific, numele de familie al savantului român a părăsit granițele lingvistice naționale și s-a fixat definitiv în lexiconul medical internațional, dând numele unor concepte epidemiologice și histopatologice fundamentale:

• Babeșiile / Babesioza (Babesia): Gen de protozoare parazite intraeritrocitare descoperit de Victor Babeș în 1888, prima eroare de etiologie parazitară identificată la animale și oameni.
• Corpusculii Babeș-Negri: Incluziunile celulare patognomonice din neuronii afectați de virusul rabic, esențiale pentru diagnosticul histologic al turbării.
• Corpusculii Babeș-Ernst: Incluziunile metacromatice din bacilul difteric (Corynebacterium diphtheriae).

Şcoala românească de microbiologie, seroterapia și prevenția bolilor infecțioase

Activitatea de cercetare a lui Victor Babeș a pus România pe harta mondială a inovării medicale în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, într-o perioadă în care bolile infecțioase devastau populația Europei.

Ieșit din școlile de anatomie patologică din Viena și Berlin și colaborator direct al lui Louis Pasteur, Victor Babeș a fost un pionier al seroterapiei și al vaccinării antirabice. În anul 1887, chemat în țară de Guvernul României, a înființat la București primul institut de cercetare medicală din țară (Institutul de Patologie și Bacteriologie), introducând în premieră mondială vaccinarea antirabică asociată cu ser imunizant (metoda Babeș).

Prin aducerea sa la Cluj în 1919, transilvănenii au beneficiat de expertiza directă a unuia dintre fondatorii medicinei preventive moderne. Decizia UBB din 1948 de a-și asuma numele său, alături de cel al matematicianului János Bolyai, a pecetluit caracterul multicultural, științific și internațional al celei mai vechi comunități academice din Transilvania.