Ziua internațională a Rromilor! (8 Aprilie)

Să vedem câteva cuvinte din limba rromani în limba română (fără cuvinte din limbajul trivial- cuvinte care fac referire la ”gură” sau ”a cordi”..etc.):”gagică”- femeie care nu este de origine rromani; ”Rrom”= ”bărbat- om” (”adam”, cum s-ar zice în turcă); ”barosan”- baros= mare; ”mișto”- bine; ”baftă”- noroc (sau ”succes” latinesc), ”lovele” - bani; ”șucar”- frumos; ”bengos”- ”drac”; ”biștani”- bani; ”a buli”- strica/ lovi; ”bășcălie”- șaua calului; ”canci”- ”nimic/ ioc”; ”a suti”- a face ceva în secret; ”baștan”; ”diliu”- nebun; ”a hali”- repede, a mânca, ”a gini”- gan- a cunoaște(legătură cu ”geană”); ”nasol”- bolnav”; ”călău”- din ”kalo”- negru; ”a se pili”- beat; ”nașpa”- urât; ”cafti”- bătaie; ; ”cocalar”- era o ocupație, din rrom ”kokalo”- os, rădăcină. Era cel care aduna (și aducea) oase pentru a le duce la fabrica de săpun....etc. Mai multe cuvinte la final.

"Rom" este neologism în limba română, este cu sens neutru și precis, de aceea este folosit oficial. Cei din Germania vor să li se spună "Sinti". "Rrom" ste de preferat pentru unii pentru a marca mai clar distincția față de familia lexicală a lui "român". Rom pentru cei din grup, gadjo (de unde și gagică/ gagiu) pentru cei care nu fac parte din etnie.

În contextul internațional actual, termenii rom și romani au devenit standardul oficial. În limba română, însă, există o oscilație între două forme de scriere:

• Rom: Este varianta recomandată de DOOM. Repzintă adaptarea firească a împrumutului în sistemul fonetic și grafic românesc. Este termenul politic și oficial, preferat de membrii etniei pentru autodesemnare (în opoziție cu termenul gadjo — cel din afara etniei).
• Rrom: O variantă neadaptată, utilizată de unii specialiști pentru a marca un „r” lung (uvular/retroflex) sau din motive extralingvistice, pentru a evita confuzia vizuală cu familia lexicală a cuvântului „român”.

Profesorul Gheorghe Sarău este figura centrală a studiilor romani în România, având contribuții fundamentale:

• 16 iunie 1992: Publicarea primului dicționar rom-român (data a devenit oficial Ziua Limbii Romani).
• 1998: Obținerea primului titlu de doctor cu o teză despre limba romani.
• Universitatea din București: Înființarea secției de Limba și Literatura Rromani în cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine.

Curiozități etimologice (Dicționar selectiv)

• Mânca-ți-aș!: Nu este o expresie gastronomică, ci o formulă de implorare prin umilință (invocarea simbolică a unor părți ale corpului considerate „impure”).
• Mierli: A muri. Provine din verbul merel (a muri), fără legătură cu pasărea cu același nume.
• Muie: În romani, mui înseamnă pur și simplu „gură” sau „față”.
• Puriu: Provine din phuro (bătrân).
• Ușcheală: Vine de la uștel pes (a se ridica, a pleca).
• Bengos: Derivat din beng (drac, diavol) — ceva „drăcesc” sau foarte puternic.

Utilizarea termenului „rom” este susținută de activiștii pentru emancipare deoarece elimină conotațiile peiorative ale denumirilor istorice (țigan, gypsy, bohémien). Totuși, introducerea unui neologism neutru nu șterge automat din limbă cuvântul „țigan”, care rămâne în uzul popular datorită bogăției sale expresive și idiomatice.

Să vedem puțin și termenul ”țigan”- care vine din Grecescul ”athingainos”- ”nu te atinge, ceva aflat la margine, marginalizat”. Chiar și termenul face trimitere la marginalizare, odată marginalizați, riscă să rămână în afara oricărui ansamblu, proiect, societate.

Cuvinte:

A - B

• acana / hacana: „acum”; hacana este folosit eronat cu sensul de „mai încolo” (din acana).
• ales bules: „s-a ales praful” (din avilias bulia – a ajuns de dat la spate).
• arde / auorde: „vino aici!” (din au/av arde/orde!).
• aresel: „ajunge”, „destul” (termen folosit și de lăutari pentru a da tonul).
• arzoaică / arzoi: persoană dependentă de sex (de la thabarel pes – a se arde).
• astarau: „prind”, „apuc” (din astarel).
• avri: „afară”, „dincolo”, „în civilie” (din avri).
• babardeală / babardi: act sexual, lovitură (din thabaripen – ardere/aprindere).
• bacriu: bătăuș, „berbec” (din bacro).
• baftă / băftos: succes, noroc / norocos (din baht – noroc).
• balo: porc (din balo).
• bangău: strâmb, pocitanie (din bango – îndoit, cocârjat).
• baragladină: femeie corpolentă (posibil din baro/bari – mare + glata – copil).
• baros / barosan: ciocan mare / om influent, bogat (din baro – mare, baro san – ești mare). Include derivate: barosancă, barosănește, barosăni, barosănie, bariu/barie, baro șero (șef).
• bălălău: păros (din balalo).
• benga / bengoas / bengoase: diavol, drac / drăcos / vrăji (din beng).
• beșel: stă, locuiește, este la închisoare (din beșel).
• beșteli: a pune pe cineva la punct (din beș tele! – stai jos!).
• bichin les!: „vinde-l!”, „dă-l în gât!” (din bichin les!).
• biștari: bani, în special bancnota de 20 (din biś – 20 + suf. -ári).
• bradie: țucal, găleată de pușcărie (din bradi – cofă).
• Brișindești: denumire argotică pentru Ploiești (din brișind – ploaie + suf. -ești).
• bulache / bulangiu / bulan / bulău / buli / bulit: termeni legați de zona dorsală sau închisoare (din bul – fund; bulalo – homosexual; bulău – arest; buli – a distruge/paradi).

C - D

• but: mult (din but).
• camel: vrea, este de acord (din camel).
• canci: nimic (din chanci).
• cand: ureche (din can).
• caraliu: polițist (din hanralo – gardian cu spadă).
• carete / carici: șef de bandă / diminutiv vulgar (din car – penis).
• caștalău: rrom care nu vorbește limba (din caștalo – lemnar/rudar).
• călău: executant (din calo – negru, aluzie la haine).
• căre!: „valea!”, „acasă!” (din chere).
• cărel pe: se rezolvă, se face (din cherel pes).
• chi bar: la graniță (din chi-i bar).
• chirivo: naș, gazdă (din chirvo).
• cinimos / șinimos: măcel, bătaie cu cuțite (din chinel – a tăia).
• cioran¹ / cioran²: sărăntoc (din ciorro) / hoț (din cior). Include: ciorăneală, ciordaș, ciordeală, ciordi, ciorditor.
• ciricli / ciricliu: pasăre / păsăroi (din ciricli/o).
• ciuciu: nimic, organ sexual masculin (din ciuci – țâță).
• coardă / cordaci / cordeală / cordi / cordit: termeni argotici pentru prostituție și act sexual (din corel/curel).
• cocalar: persoană necivilizată (din còcalos – os; inițial, cei care prelucrau oasele).
• cocar: penis (din co car – penisul ăla).
• corcodel / corcorea: singurel / singurică (din corcorro c-o Del – singur cu Dumnezeu).
• dad: tată, șef (din dad).
• deles!: „dă-i!”, „trage-i-o!” (din de les!).
• dich: „uite!”, „păi” (din dich!).
• dilău / dili / dilimache / dilo / sandilău: nebun, prost (din dilo).
• ditai / ditamai: mare, grozav (din dich ʼtar – uite colo!).
• dumă: vorbă, minciună (din dùma).

F - H

• foros: târg, oraș (din foros).
• forțos: puternic (calchiere după zoralo).
• gagic / gagică / gagiu / gajeu: iubit(ă), persoană din afara etniei (din gadjo/gadji). Include: gagicar, gagicăreală, gagistru, gajie.
• garău!: „ascunde!” (din garav!).
• gavaon / gavutni: țăran / bancnota de 5 lei (din gav – sat).
• ghilabaua: a cânta sau a denunța (din ghilavel – a cânta).
• gimbi / gini / ginitor / gineală: a privi, a observa, filaj (din ghinel – a socoti/a citi pe cineva).
• grast: armăsar (din grast – cal).

Citește și

Din Cluj

Iarna a albit înălțimile Apusenilor

Din Cluj

Foto Video Societatea civilă protestează față de înlăturarea de pe soclu a statuii lui Iuliu Maniu. Reacția primarului Emil Boc

Din Cluj

Alin Tișe: ”Îmi cer scuze pentru starea gazonului, sistemul de încălzire a fost oprit. U Cluj nu și-ar permite costurile”

• guladel: Dumnezeu drăguțul (din o gudlo Del).
• haladit(ă): spălat, spilcuit (din halavel – a clăti).
• haleală / hali / halit / halimos: mâncare, a mânca, terminat (din hal – a mânca).
• haloimăs: harababură (din hamimos – amestec).
• harcoma / harcumari: aramă / slujbaș cu trese de aramă (din harcom).
• hăndrălău: vlăjgan (din handralo – gardian cu spadă).
• hău: organ sexual feminin, gaură (din hâv).
• hândeală / hândel: pușcărie / excrement (din hândel – a defeca).
• hoha / oha / hohaiseală: minciună, vrăjeală (din hohaimos).
• Hristos an-cocalos!: „Hristos a înviat!” (lit. „Hristos în oase/ridicat”).

I - M

• iagalău / iagali: pistol / pușcă (din iag – foc).
• ițalău: țuică (din ițalo).
• îmbulina (a o ~): a da de greu (din bul – fund).
• janalău: deșteptul, știutorul (din djan- – a ști).
• jundadel: Dumnezeu cel viu (din o djivdo Del).
• juvălaie: adunătură, ceată de păduchioși (din juv – păduche).
• la greu: (calchiere din phareste).
• lovele: bani (din lovo/love).
• macio: pește, proxenet (din macio – pește).
• magraon: persoană oacheșă (posibil din negru + om).
• mandea: „eu”, „la mine” (din mande).
• mangă: beat criță (din manghe – mie).
• mangla / mangli / manglitor / șmangli: a cerși, a fura (din mangel).
• manuș: om (uneori cu sens de om periculos) (din manuș).
• mardeală / mardi / mardoi / smardoi: bătaie, bătăuș (din marel – a bate). Include: mardeiaș, mardei, mardo, cardi, cardeală.
• mașcar: mijloc, centru (notă muzicală la lăutari).
• mati / matol / matolit / machi: beat (din matiol – a se îmbăta).
• mânca-ți-aș!: formulă de implorare (din havas tuche).
• memeraua: cântec/dans (din Me meraua – Eu voi muri).
• mierli: a muri (din merel).
• mișto / miștoacă / miștocar / la șto: frumos, bine / zeflemea (din mișto – bine).
• mo: mă, bă (din mirro – al meu).
• molan: vin (din mol).
• mortialo: portofel din piele (din morti – piele).
• mucles: „taci!” (din much les! – lasă-l!).
• mudarimos: crimă (din mudarimos).
• muialiu: guraliv, limbut (din muialo).
• muian / muie / muist: față / gură / conotații sexuale (din mui – gură).

N - P

• nanai / nenai: nu este (din nana-i).
• nasfaliu: bolnav (din nasvalo).
• nasol / nasoleală: rău, urât / situație dificilă (din nasul).
• naș!: „fugi!”, „marș!” (din nașel – a fugi).
• nașpa / nașparliu: aiurea, ciudat (din naș! + ʼtar – fugi de aici).
• năcăvăi: a trebălui, a se deplasa (din nachavel – a trece).
• opral: de sus (din opre).
• pandado: legat, arestat (din phandavel).
• pandaimos: închisoare (din phandaimos).
• paradi: a distruge, a rupe (din pharavel – a crăpa).
• para-ndărăt: mită, camătă, bani înapoi (din palpalelove).
• pileală / pili / pilangiu: beție, a bea (din piel).
• pirandă: femeie, iubită (din phiravdi – umblată).
• pișota: foale, burtă mare (din pișota).
• poralău: polițist (din porralo – cu pană la pălărie).
• pralea: frate (din phral).
• pramatie: derbedeu (din pramati – marfă).
• purisan / puriu: bătrân (din phuro).

R - Z

• rodimos: percheziție (din rodimos – căutare).
• rupa: bani, arginți (din rup).
• sas: a evadat, a plecat (din sas – a fost).
• sastisit: plin, sătul (din sasto – întreg).
• siralău: polițist (din sir – usturoi).
• soili: a dormi (din sovel).
• sumnacai: aur (din sovnacai).
• șingalău / șingaliu: polițist (din șingalo).
• șoșoi: iepure (din șoșoi).
• ștaripen: pușcărie (din ștaripen – pătrățea/tatuaj).
• șucar: frumos, bine (din șucar).
• șucăr / șucări: supărare, a se supăra (din sucliarel pes – a se acri).
• șuriu / ciuriu: cuțit (din chiuri/șhuri).
• șut / șuț / șutitor: hoț de buzunare (din thol vast – a pune mâna).
• tananaua: joc, dans (din Ta na-na – Și nu, nu).
• tangalău: polițist sever (din tang – strâmt).
• târșă / târșală: chef de nimic, teamă (din traș – frică).
• tover: topor (din tover).
• Tutea și Mandea: tu și eu (din tute – la tine și mande – la mine).
• ușcheală / ușchi: fugă, a pleca (din uștel pes – a se ridica).
• vast: mână (în expresia „a da cu vastul” – a fura).
• zoraliu: puternic, iute (din zuralo).

https://www.youtube.com/watch?v=0tICfoIzSo0