Asociația Verde pe Canalul Morii trage un semnal de alarmă, susținând că soluțiile tehnice alese distrug iremediabil ecosistemul și estetica zonei.

Acuzații: „Intervenția este eronată și invazivă”

Reprezentanții asociației susțin că actuala consolidare a malurilor este complet nejustificată. Argumentul principal este că debitul apei este deja controlat printr-un baraj situat la doar 200 de metri distanță, eliminând riscul de eroziune severă care ar fi putut motiva o astfel de lucrare masivă.

În viziunea activiștilor, nu se rezolvă o problemă reală, ci se intervine agresiv asupra unui curs de apă care nu prezenta pericole.

Alternative ignorate: Soluții bazate pe natură

Activiștii arată cu degetul către autorități pentru că nu au ales metode ecologice și moderne, folosite deja cu succes în alte orașe (cum ar fi exemplul proiectului din Reghin). Printre propuneri se numără:

  • Cleionajele din nuiele împletite: O metodă naturală de stabilizare a malurilor.
  • Integrare peisagistică: Soluții care permit vegetației să se dezvolte, păstrând aspectul autentic al parcului.
Citește și
Minivacanță în culori la Grădina Botanică!
Din Cluj
Minivacanță în culori la Grădina Botanică!
Casă și gard puse la pământ pe Valea Chintăului și Valea Fânațelor de primărie
Din Cluj
Casă și gard puse la pământ pe Valea Chintăului și Valea Fânațelor de primărie
Legătură directă între Cluj-Napoca și Autostrada A3: Proiectul de la Ciurila a primit „unda verde”
Din Cluj
Legătură directă între Cluj-Napoca și Autostrada A3: Proiectul de la Ciurila a primit „unda verde”
  • Eficiență pe termen lung: Tehnici mai puțin costisitoare și mult mai estetice decât actualele blocuri de piatră (anrocamente).

Dezastru ecologic sub ochii clujenilor

Impactul asupra naturii este deja vizibil și îngrijorător, reclamă asociația:

  1. Arbori mutilați: Zeci de copaci au avut rădăcinile secționate în timpul săpăturilor, punându-le în pericol supraviețuirea.
  2. Peisaj „betonat”: Folosirea anrocamentelor este considerată inestetică și nepotrivită pentru un spațiu de relaxare.
  3. Spațiu redus: Intervenția limitează și mai mult zona utilă a parcului, afectând confortul cetățenilor care vizitează zona Rozelor.

Concluzia activiștilor este categorică: Clujul are nevoie de o viziune care să pună natura pe primul loc, nu de soluții tehnice rigide care transformă spațiile verzi în șantiere invazive.